Utilizarea noilor tehnici genomice în agricultură va face posibilă cultivarea unor culturi mai rezistente la schimbările climatice.
Parlamentul European a votat în favoarea unor reglementări mai flexibile pentru utilizarea noilor tehnici de editare genetică, cunoscute sub numele de NTG și bazate pe tehnologia CRISPR. Cu câteva săptămâni înainte de vot, 37 de laureați ai premiului Nobel și peste 1.500 de oameni de știință au semnat o scrisoare deschisă prin care le cereau deputaților europeni să "analizeze cu atenție beneficiile adoptării acestor NTG-uri".
Modificarea intenționată a soiurilor de plante de către om este la fel de veche ca și agricultura însăși, dar astăzi, fără această tehnologie, ar fi nevoie de aproximativ 12 ani pentru a lansa un nou soi pe piață. Cu această tehnologie, acest timp ar putea fi redus la doar 3-4 ani.
Însă unii experți susțin, de asemenea, că aceste tehnici ar putea transforma sectorul alimentar într-un sistem mai durabil și mai rezistent, permițând dezvoltarea unor soiuri de plante îmbunătățite, mai rezistente la schimbările climatice și la dăunători și boli, precum și oferind randamente mai mari.
Dar ce sunt mai exact aceste tehnici și cum funcționează ele?
Aceste noi tehnologii ne permit să modificăm genele din interiorul genomului fără a afecta alte părți ale genomului cu o precizie ridicată.
Această metodă este în prezent reglementată într-un mod similar cu OMG-urile, dar sunt ele similare?
Ele sunt total diferite. Soiurile considerate a fi OMG-uri sunt obținute după introducerea de material genetic de la o specie care nu poate fi încrucișată. De exemplu, introducerea în genomul plantei de porumb a genei responsabile de sintetizarea toxinei din bacteria Bacillus thurigiensis. Cu toate acestea, aceste GTN fac posibilă introducerea unei funcții sau îmbunătățirea funcției dorite fără a introduce material genetic străin nou sau fără a introduce material genetic echivalent de la organisme care se pot încrucișa în natură.
Ce schimbări va introduce noua propunere de reglementare?
Deputații europeni au convenit asupra unei propuneri legislative care va face distincția între două categorii diferite de plante obținute prin aceste tehnici și două seturi de reguli. Plantele din categoria 1, care sunt considerate echivalente cu plantele convenționale și care au suferit mai puțin de 20 de modificări, vor fi exceptate de la cerințele legislației privind OMG-urile, spre deosebire de plantele din categoria 2, care sunt mai modificate.
În ceea ce privește cea de-a doua categorie (categoria 2), Parlamentul European dorește să mențină majoritatea cerințelor legislației privind OMG-urile, care este una dintre cele mai stricte din lume, inclusiv procedura de autorizare și etichetarea obligatorie.
De asemenea, deputații europeni sunt de acord că toate plantele NGT ar trebui să fie în continuare interzise în producția ecologică, deoarece compatibilitatea lor necesită o analiză suplimentară.